TRADITII - 12 copii din Harman, cei mai buni din tara la incondeiat oua

12 copii din Harman sunt considerati cei mai buni incondeietori de oua din tara. De curand, membrii Asociatiei Vatra Harmanului, condusi de prof. Adrian Micu, au castigat premiul I la Festivalul Oualor Incondeiate de la Ciocanesti, din Bucovina, la sectiunea Traditii Copii. Festivalul, aflat la cea de-a V-a editie, a atras iubitori de etnografie si folclor din toata tara.

Pasionati de folclor

Bucovina a ramas de secole regiunea in care incondeierea oualor a cunoscut ca mestesug o continua inflorire. Desi sunt asemanatoare prin ornamentatie si cromatica, ouale incondeiate se diferentiaza totusi dupa zonele tarii, fiecare din acestea avand caracteristici specifice. "Copiii au decorat ouale cu o tehnica arhaica, folosind condeiul si ceara de albine. Ca simbolistica au folosit tot motive vechi, traditionale, cum ar fi simbolul soarelui, al arborelui vietii, al vartelnitei. Au fost imbracati in costume populare autentice", spune prof. Adrian Micu. Acesta crede cu tarie ca mestesugul incondeierii oualor este mult mai profund decat considera multi acum, avand un sens aparte ce tine de spiritualitatea neamului romanesc si de pastrarea traditiilor din generatie in generatie. "Prin sate mai traiesc putini batrani care isi amintesc obiceiurile asa cum au fost ele inainte. De exemplu, pe vremuri femeile isi faceau singure vopselurile din scoarta de copac fiarta, din frunze si ierburi. Acum nimeni nu se mai ocupa de asa ceva. Copiii din Harman sunt foarte entuziasti, se ocupa cu placere de incondeierea oualor si de atelierul de icoane pe sticla", povesteste prof. Adrian Micu.

Motive si simboluri arhaice

Manifestarea din Ciocanesti a gazduit in jur de 140 de creatori de arta populara. Cu prilejul fiecarui targ de oua incondeiate se pot admira diverse ornamente inspirate din lumea plantelor (flori, seminte, frunze, arbori) dintre acestea predominand frunza de stejar, trifoiul, bradul, spicul de grau. De sute de ani ouale se incondeiaza si cu motive cosmomorfe, cum ar fi simbolul solar si cel al stelei, soarele fiind simbol al primaverii, al vietii, al triumfului luminii asupra intunericului. Nelipsite sunt motivele zoomorfe care infatiseaza animale, pasari, insecte. Anumite motive pastrate din strabuni sunt inspirate din viata rurala: unelte de munca, fierul plugului, furca, sapa. Din cromatica traditionala fac parte nuantele de negru, rosu, alb, galben, iar din cea recenta: albastrul si auriul.

"Cucul" si "Ciobanul cu oile"

Exista peste 70 de desene diferite folosite de cei care incondeiaza oua, cu nume si simboluri aparte, in functie de zonele tarii. Cucul este un ornament folosit in Transilvania, mai ales in Tara Barsei. Aceasta pasare este principalul vestitor al primaverii.

Cu primul cantat vesteste echinoptiul de primavara, ziua pornirii plugurilor, si prin ultimul sau cantat - solstitiul de vara. Este pasarea cea mai des intalnita in folclorul romanesc, in cultul stramosilor, in ritualurile de fertilitate, practici magice, in legende si superstitii. Un alt motiv intalnit in Ardeal: "Ciobanul cu oile".

Reprezinta constelatia Lira - puncte de orientare ale taranilor in timpul noptilor de vara, ciobanul fiind reprezentat de steaua Vega, iar oile de celelalte patru stele.

"Vatra Harmanului"

Asociatia Vatra Harmanului reuneste in jur de 60 de copii care vor sa redescopere traditiile. Au fost in excursii de documentare in satele de pe Valea Sebesului, in Cluj si Bucovina. In curand, la Harman, acestia vor face o expozitie cu 1.000 de oua incondeiate.

Ouale de Pasti

Se spune ca initial ouale au fost vopsite cu rosu - culoarea vietii si a soarelui la asfintit, si cu galben - culoarea soarelui cand rasare. Ulterior culoarea rosie a simbolizat si sangele Mantuitorului. In traditia romaneasca oul rosu este simbol al nemuririi si prosperitatii. La sate exista obiceiul de a te spala pe fata in prima zi de Pasti cu apa in care s-a pus busuioc, cativa banuti si un ou rosu. In unele regiuni ale tarii, ouale bogat impodobite mai sunt denumite si "necajite", referindu-se la faptul ca sunt atat de laborios facute, ca apoi sa sfarseasca violent prin spargere. Se spune ca ouale se ciocnesc dupa ritual: prima zi - cap in cap, a doua zi - cap in dos si a treia zi - dos in dos.

Publicat in: Tex Plus
La data: 2008-04-17
Autor: Alina Andrei
 
 
"România este vatra Vechii Europe, entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 Î.C., axată pe o societate matriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă."

Marija Gimbutas cercetător paleo-antropolog american

"Asociaţia "Vatra Hărmanului", de-acum cunoscută prin spiritul şi abnegaţia de păstrare a tradiţiilor etnografice, nu numai în Tara Barsei, începe să-şi câştige locul de prestigiul pe care-l merită.

George Puşcariu - Scriitor

"Asociaţia "Vatra Hărmanului" este o asociaţie deschisă tuturor celor care iubesc şi îndrăgesc tradiţia şi spiritualitatea românească."

Adrian Micu - Preşedinte fondator