12 copii din Harman, cei mai buni din tara
Artisti la incondeiat oua


Dupa ce au luat locul intii la un festival al oualor incondeiate din Bucovina, elevii profesorului Adrian Micu pregatesc o expozitie, in comuna lor, cu 1.000 de oua inchistrite.

Multe sint legendele care povestesc despre oul rosu de Pasti. Trei dintre ele o au in centru pe Maica Domnului. Potrivit celei dintii, Maria era urmarita de iudei si, pentru a le distrage atentia, vopseste niste oua si le arunca peste umar. Intr-o alta legenda spune ca, urmaritorii arunca cu pietre inspre maica Domnului, dar pietrele se transforma, in zbor, in oua rosii. Cea mai cunoscuta legenda ne spune ca Fecioara Maria a dus pe dealul Golgotei un cos plin cu oua cu care a incearcat sa-i imbuneze pe soldatii romani care il pazeau pe Mintuitor. Paznicii au refuzat darul, batjocorindu-L si mai mult pe Iisus. Plingind in hohote, Maica Domnului a lasat cosul la picioarele Rastignitului. Singele, siroind din trup, a impestritat ouale. Uitindu-se la ele, Iisus Hristos a soptit ca, din acea zi toti crestinii vor vopsi oua rosii. In felul acesta, ouale rosii au devenit un simbol al Invierii Mintuitorului. Iar oul rosu n-a mai lipsit niciodata din casele crestinilor in ziua in care marturisim Invierea Domnului. Doar taina incondeierii oualor de Paste s-a mai sters in timp. Desi, pastrat in sufletul satelor, mestesugul "inchistritului" n-are uitare.

"Condeieri" de frunte in Harman

Doisprezece copii din Harman sint considerati in aceasta primavara cei mai buni incondeietori de oua din tara. Luna trecuta, membrii Asociatiei Vatra Harmanului, indrumati de profesorul Adrian Micu, au cistigat chiar si o diploma, premiul I la Festivalul Oualor Incondeiate de la Ciocanesti, un sat din Bucovina, locul unde s-a nascut practic arta "inchistritului". Invataceii profesorului Adrian Micu au indragit acest vechi mestesug si se straduiesc sa-i deprinda toate tainele tot anul, nu numai in prag de Paste. Copiii se intilnesc de doua ori pe saptamina in atelier. Ca prin minune, in miinile lor oul alb traieste povestea incondeierii. Reinviind miracolul Invierii. "Oul incondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri (soare, luna, cruce etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre. Motivele folclorice pe care le folosim sint spicul, soarele, frunza si, ca o reconfirmare a crestinatatii rominesti, crucea. Oamenii au simtit nevoia de a decora, prin diferite metode oul", povesteste, inca o data, pentru noii veniti, Andrei Micu, indrumatorul copiilor.

Secretul incondeierii

Copiii stiu ca tehnica pe care ei au deprins-o este veche. Stiu si rostul culorilor si mesteritul ustensilelor. Au si rabdare si imaginatie si mai ales drag de ceea ce fac. "Avem nevoie de ceara de albine si foarte multe culori vii, care in final vor alcatui o cromatica deosebita. Ca instrument de lucru, folosim condeiul. De fapt, acest condei este un bat de dimensiunile unui creion, la capatul caruia fixam o foita de tabla rulata in forma conica si care ne slujeste ca o penita", spune o fetita in timp ce ne arata trusa de lucru. Cu ajutorul condeiului inmuiat in ceara calduta se deseneaza pe coaja oului motivele geometrice sau florale, in straturi succesive, in functie de culori. Pentru ca, in desenele de ceara si suscesiunea in care sint cufudante in vopseluri ouale, sta tot secretul incodeierii. "Oul alb, golit de continut, daca vrem sa-l pastram ca decor, se deseneaza cu ceara liniile si modele care urmeaza sa ramina albe. Se scufunda apoi oul in baia de vopsea galbena. Se scoate, se usuca si se aplica ceara pe spatiile care vor ramine, in final, galbene. Apoi, oul se va scufunda in baia de vopsea rosie. Procedeul se repeta in functie de numarul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise catre cele mai intense. In final, se sterge ceara, iar oul colorat se unge cu putina grasime, ca sa-i dea stralucire si sa protejeze decoratiunile", explica cu aer priceput Costina Moroianu, una dintre elevele profesorului Adrian Micu. Fetita ne aminteste si semnificatia culorilor de pe oul de Paste. Galbenul inseamna soarele, negru este culoarea pamintului, iar rosul reprezinta singele Mintuitorului.

Talent incurajat

"Am avut noroc si am avut in jur oameni care ne-au incurajat si si-au dorit ca aceste traditii romanesti sa nu fie uitate", spune profesorul Micu. Atelierul in care ii invata pe cei mici arta incondeierii, dar si alte vechi mestesuguri, l-a obtinut prin grija preotului paroh din comuna, Viorel Dumbrava, care le-a pus copiilor la dispozitie un spatiu chiar in incinta bisericii ortodoxe din comuna.

"Vatra Harmanului"

Asociatia "Vatra Harmanului" stringe la un loc in jur de 60 de copii care vor sa redescopere traditiile populare alaturi de profesorul Micu. Ei au fost in excursii de documentare in satele de pe Valea Sebesului, in Cluj si in batrina Bucovina. Acum, inaintea sarbatorilor de Paste, micii artisti vor face o expozitie cu 1.000 de oua incondeiate de ei. "Copiii din Harman sint foarte entuziasti, se ocupa cu placere de incondeierea oualor si de atelierul de icoane pe sticla. Pentru ca pictura este o alta pasiune descoperita de ei. Parintii sint foarte mindri de ceea ce fac copiii lor", mai spune, mindru si el de elevii lui, profesorul Adrian Micu.

Publicat in: Monitorul Expres
La data: 2008-04-19
Autor: Roxana Stoica
 
 
"România este vatra Vechii Europe, entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 Î.C., axată pe o societate matriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă."

Marija Gimbutas cercetător paleo-antropolog american

"Asociaţia "Vatra Hărmanului", de-acum cunoscută prin spiritul şi abnegaţia de păstrare a tradiţiilor etnografice, nu numai în Tara Barsei, începe să-şi câştige locul de prestigiul pe care-l merită.

George Puşcariu - Scriitor

"Asociaţia "Vatra Hărmanului" este o asociaţie deschisă tuturor celor care iubesc şi îndrăgesc tradiţia şi spiritualitatea românească."

Adrian Micu - Preşedinte fondator